Arde mocnit... focul

Arde mult prea de demult
Si nu oricum... tumult,
Iubire nebuna in suflet si trup imprimata
Uitata, dezgropata, o nestemata!

Si trec orele, zilele, anii
Uneori liniste, alteori ma bat in piept cu pumnii
In urma raman amintirile
Si in prezent pe chip apar ridurile...

Cand vrem ne iubim ca nebunii
Si ne certam la sfarsitul lunii
Ne linistim, se asterne armonia
... foarte curand: CEREMONIA!

A fost de la-nceput frumos
Pe cat de frumos, pe atat de dureros
Am invatat de la tine, langa tine, odata cu tine
Ca arde... mereu arde si ne apartine!