O toamna

septembrie 21, 2010


Cu ploaia in suflet si stropi lunecati pe uscatele buze
Vantul lasa durerea si duce departe miile de frunze
Cu razele de soare ce incearca din rasputeri sa reapara
O toamna doar a mea: o simteam, o atingeam... odinioara!


O toamna devreme, o toamna candva a noastra
Cu frunze raslete pe lujerii uscati, demult in noapte uitati
Privirea incetosata in urma priveste agale, frumusetea
Sufletul ramane impietrit, ii ramane doar tristetea!

3 comentarii:

Anonim spunea...

toamna :) ... anotimpul cercetării sinelui :)

Leovi spunea...

Bonita foto otoñal

Florena spunea...

@Tzzumbi cumva adevarat! ;)

@ Leovi
Welcome! Thanks for visit and comment! See ya! :)