MISTER IN VERSURI

Invaluit in misterul noptii instelate
Incet pe treptele unei albe scoici paseste
Mii de nuante, de petale sunt presarate
Inainte si ai lui ochi verzi le priveste.
Arcusul de vioara rasuna in departare
Plutind in aer parfum fluid de flori
O reverie, inspumate valuri de mare
Si se trezeste din reverie, abia in zori-
Nisipul rece sub ale sale picioare
Nu este incalzit de razele de soare
Si-a lui privire, al lui chip de lut frumos
Orice cugetare, amintire trista. Dureros.
Singur cu pasi pribegi spre intuneric. Iara!
Ce este?! Iarna, toamna, vara sau primavara?
Naucit de mister, stropi pe obraji ii (a)luneca
Zile, saptamani, luni, ani or sa se duca,
A lui fiinta va fi mai rabdatoare
Adiere de vant se simte, e racoare
Si totusi a reusit sa tinda spre fericire
Disparand stropii din trista privire
In urma lasand iubire pe o verde frunza
Si frunza intr-un colt de paianjen, pe panza.